Mi-e destul de teamă în ultima vreme
Că toamna îmi arde lăuntrul mocnit
Deși ar mai fi careva să mă cheme
Că-s deja cenușă pe ziduri mânjit

Pomii sunt gheare cu zdrențe de lună
Dangăne clopotul cât e de gol
Trag prin cenușă cu bățul o rună
Și vrabia moartă se-ntoarce la stol






2 thoughts on “”

    1. 🤣🤣🤣 tu parcă esti umbra doctorului! Ii calci pe urmele scrise pe net si-i citesti fricile.

Comments are closed.